In acest tutorial de Programare in Python pentru incepatori vom vorbi despre Python ca limbaj de programare (cum este el, unde il poti folosi si ce poti face cu el) si despre cum poti incepe sa scrii cod in acest limbaj de programare.
Continutul articolului
De ce sa inveti programare?
Probabil, aceasta intrebare are deja un raspuns in mintea ta. Fie ca motivul pentru care iti doresti sa inveti programare este un salariu mai bun sau cunostinte noi pe care vrei sa le dobandesti, iti apreciez initiativa. Vreau sa iti doresc mult succes si rabdare, pentru ca drumul spre devenirea unui programator bun va fi greu, dar nu imposibil. Iti zic aceste lucruri pentru ca vreau sa fii constient de la inceput ca vei avea anumite obstacole pe care va trebui sa le depasesti. Dar vreau sa stii ca voi incerca sa fac tot imi sta in putinta ca sa te ajut sa-ti implinesti visul de a avea o cariera de succes in IT.
La momentul actual, programarea este unul dintre domenii de activitate cu cea mai rapida rata de dezvoltare. Pentru anul 2011, de exemplu, in Romania activau 9,823 de companii de IT, iar la finele anului 2017 au fost inregistrate peste 17.000 de companii.
Privind din perspectiva start-up-urilor, numarul acestora sa dublat. De la 1.806 de start-up-uri pentru anul 2011, la 3.795 pentru anul 2016. Fie ca iti doresti o cariera intr-o companie multinationala de IT sau strat-up, piata din Romania este in continua crestere, iar posibilitatile in domeniul IT sunt nelimitate.
Si nici posibilitatea de a lucra in calitate de freelancer nu trebuie exclusa. In mediul online gasesti o multime de site-uri ce fac conexiunea intre cererea de munca (adica proiectele) cu oferta si potentialul de munca a freelancerilor.
Ce oportunitati de angajare ai ca programator?
Dupa cum am mentionat si mai sus, totul depinde de ceea ce iti doresti. Fie ca visezi la un job cu program fix sau la un program flexibil de munca din interiorul unei cafenele, oportunitatile sunt nenumarate. Ca sa te fac sa intelegi mai bine despre ce vorbesc, hai sa intram in detalii cu fiecare dintre cele trei optiuni de a-ti exercita activitatea de IT-ist.
Si o sa incepem cu multinationalele. O companie multinationala, de regula, este inregistrata in mai multe tari fiind structurata in filiale localizate pe mai multe teritorii nationale sau chiar la nivel global. In continuare iti prezint top-ul multinationalelor in domeniul IT din Romania:
- Adobe – Specializarea: Servicii Software, Web Development. Localitate: Bucuresti.
- Endava – Specializare: Servicii IT. Localitate: Bucuresti, Iasi, Cluj-Napoca, Pitesti.
- Luxoft – Specializare: Servicii IT. Localitate: Bucuresti.
- Atos – Specializare: Servicii IT. Localitate: Bucuresti, Iasi, Timisoara, Brasov.
- Microsoft – Specializare: Software. Localitate: Bucuresti, Cluj-Napoca, Brasov, Timisoara.
- Fortech – Specializare: Servicii IT. Localitate: Cluj-Napoca.
- Ubisoft – Specializare: Gaming. Localitate: Bucuresti.
- Deutsche Bank – Servicii IT (banking). Localitate: Bucuresti.
- Ixia – Specializare: Computer & Wireless Networking. Localitate: Bucuresti.
- 1&1 – Specializare: Servicii Web. Localitate: Bucuresti.
- eMag – Specializare: E-commerce. Localitate: Bucuresti, Craiova, Iasi.
- Avira – Specializare: Securitate IT, Localitate: Bucuresti.
- Intel – Specializare: Servicii Software. Localitate: Bucuresti, galati, Cluj-Napoca.
- EBS – Specializare: Servicii IT. Localizare: Cluj-Napoca.
- Oracle – Specializare: Servicii Software. Localizare: Bucuresti.
- Cegeka – Specializare: Servicii Software. Localizare: Bucuresti.
- Continental – Specializare: Servicii Software. Localizare: Timisoara, Sibiu, Iasi.
- Bosch: Specializare: Servicii Software. Localizare: Timisoara, Cluj-Napoca.
- SAP – Specializare: Servicii Software. Localizare: Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara.
- Zitec – Specializare: Aplicatii Online. Localizare: Bucuresti.
Ce este Python?
Python este un limbaj de scripting, usor de invatat, care ne ofera avantajul de a scrie foarte repede programe si de a invata repede programarea.
Python, un limbaj perfect pentru incepatori, extrem de folosit in zilele noastre, cu o sintaxa relativ usoara. Marea intrebare este, ce poti face cu acest limbaj de programare? Python fiind un limbaj interpretat, are un avantajl fata de limbajele compilate gen C/C++, deoarece necesita mai putin cod pentru a realiza anumite instructiuni.
Personal, de foarte multe ori tind sa le recomand studentilor mei (care doresc sa invete programare) sa invete Python, tocmai de asta, pentru ca este un limbaj de programare usor de invatat, iar timpul investit va fi mult mai putin fata de alte limbaje de programare (cum ar fi Java).
Ce poti face programand in Python?
Iti voi lasa mai jos un video din care vei invata mai multe despre ce poti face cu limbajul de programare Python:
Asadar, ariile in care limbajul de programare Python este foarte des intalnit sunt:
- Automatizare – Aceasta este des intalnita in partea de retelistica prin scripturi pentru administrarea a mai multe device-uri.
- Cyber-Security – Python ajuta la principiile de Pen-Testing prin realizarea automata de diferite atacuri asupra unui target.
- Web Development – Aici Python poate fi utilizat cu ajutorul framework-urilor precum Pyramid sau Django pentru realizarea Backend-ului unui website.
- Quality Assurance (QA – Controlul Calitatii) – Poate fi realizata testarea modulelor software ce urmeaza sa fie lansate pe piata, in vederea functionarii corecte si a vulnerabilitatii feature-urilor.
- GUI (Graphical User Interface) – In Python pot fi create meniuri interactive pentru diferite programe. Un program foarte cunoscut pentru simularea retelelor creat in Python este GNS3.
- Embedded si Internet of Things (IoT) – Un bun exemplu sunt placutele de tip Raspberry Pi si programarea senzorilor si sistemelor de securitate din industria automotiva.
Daca te ingrijorezi ca nu cunosti matematica sau nu ai prea multa experienta cu calculatorul sau programare, nu este nicio problema pentru ca am scris un intreg articol pe tema asta care sa te ajute sa inveti programare de la 0. Citeste AICI articolul.
Cum incepi sa programezi in Python?
Presupun ca esti nerabdator sa incepi sa programezi. Pentru a incepe sa programam, avem nevoie de un mediu de dezvoltare (de un IDE). Acest IDE poate fi o aplicatie instalata pe calculator care va compila (sau interpreta) codul tau (ex: PyCharm) sau poate fi un compilator/interpretor online.
Pentru tine, in momentul de fata iti recomand sa folosesti acest IDE online, Repl.it. Click AICI pentru a-l accesa.
Iti recomand sa-ti faci un cont pe site-ul lor, dupa care, odata logat la ei in platforma:
- Apasa pe butonul „new repl.it” din partea de sus
- Creaza-ti un proiect, selectand Python ca limbaj de programare
- Ofera un nume proiectului tau si apasa pe butonul de creare
Acum, proiectul find creat, ti se va deschide o fereastra unde vei putea sa scrii codul.
Partea din stanga este rezervata ierarhiei de fisiere (in viitor probabil vei avea mai multe fisiere care vor contine cod), la mijloc va fi locul unde vei scrie codul, iar in partea din dreapta va aparea rezultatul odata ce rulezi codul (apasand pe butonul RUN).
Cum instalezi Python pe Linux (sau Windows)?
De asemenea, daca folosesti Linux sau Windows iata in tutorialul de programare de mai jos care sunt pasii de urmat pentru instalarea Python la tine pe laptop (sau PC) pentru a putea incepe sa programezi:
Dupa cum ai vazut in acest tutorial de programare, am instalat Python folosind:
#sudo apt-get install python3.5 //pe Linux
Sau pe Windows, il poti instala descarcandu-l de AICI.
Dupa ce este finalizat procesul de instalare, urmeaza sa intram in terminal (sau in CMD pe Windows) si sa dam comanda:
#python3.5 // aici depinde ce versiunea pe care tu o ai instalata (ex: poate fi Python2.7, 3.6 etc.)
Prima linie de cod in Python
Iata prima linie de cod pe care te invit sa o scrii. Este un exemplu clasic din programare:
print („Hello World”) |
Iar rezultatul va fi:
Hello World
Acest lucru poti vedea si in figura de mai jos (codul in partea din stanga, iar rezultatul in partea din dreapta):
Exemplu folosind terminalul din Linux sau Windows
Daca folosesti terminalul (din Linux sau din Windows), odata ce ti-ai instalat Python (si l-ai rulat prin comanda de mai sus) te vei afla in terminalul (linia de comanda) Python care va arata astfel (si vei putea face exemplele pe care ti le-am aratat in tutorialul de programare in Python de mai sus):
>>> >>> 2 + 3 >>> a = 2 5 >>> b = 3 >>> a + b 5
Ce este o variabila in Programare?
In aceasta sectiune trecem mai departe si incepem serios conceptele de programare, vorbind desre variabile. Vei vedea teoretic si practic cum se folosesc acestea pentru diferite operatii simple, cum ar fi calculele matematice, si actiuni mai complexe de manipulare a valorilor in Python.
Atunci cand vine vorba de programare, o variabila este o locatie de memorie in care tu poti “aseza” valori. (Colocvial vorbind, e ca si cum ai avea un cos cu fructe, unde tu desigur poti pune siferite tipuri de fructe.) Practic, imediat ce creezi o variabila, automat rezervi un anumit spatiu de memorie.
Frumusetea variabilelor in Python este ca poti defini tipul lor, urmand ca interpretorul sa decida cum sa salveze in memoria alocata anterior. Poti asigna astfel diferite tipuri de date: caractere, numere intregi, numere reale, etc.
Si acum hai sa iti explic ceea ce ziceam capitolul anterior, ca de ce Python este un limbaj accesibil si usor de scris. Atunci cand creezi o variabila in Python, nu e nevoie sa specifici explicit rezervarea unei spatii de memorie. Nu trebuie sa te complici sa “ii spui codului” ca variabilele nume si prenume vor contine cate un sir de caractere, in variabila varsta va fi un numar intreg, iar variabila salar va contine un numar real, ci pur si simplu aloci valorile. Iata exemplul descris:
nume = „Pop” prenume = „Mihaela” varsta = 23 salar = 3800.98 |
Daca vrei de asemenea sa afisezi aceste variabile, in print-ul lor nu trebuie sa precizezi care este tipul de variabila care urmeaza sa fie afisata, ci doar specific variabila:
print (nume) print (prenume) print (varsta) print (salar) |
Dupa asta se va afisa:
‘Pop‘
‘Mihaela’
23
3800.98
Observa cum, desi numele si prenumele ai fost alocate in varibile cu ajutorul gilimelelor, la afisare gilimelele au lipsit, iar pentru Python cu versiunea 3.5 s-au afisat numele si prenumele cu apostroafe. Modul de memorare a unor siruri de caractere intr-o variabila se face folosind gilimele, iar daca e vorba de numar intreg, real, etc, atunci doar se specifica valoarea.
Iata in figura de mai jos codul complet, impreuna cu rezultatul rularii acestuia:
Un alt aspect important aici este ca variabilele isi pot schimba valoarea (de asta se numesc variabile 😀 ).
Exemplu concret: Daca in cazul nostru personajul Mihaela se casatoreste si isi schimba numele din Pop de exemplu in Stan, in cod vom putea introduce o noua linie in care alocam numelui o noua valoare: nume = „Stan”.
Daca trece un an, Mihaela Stan implineste 24 de ani. Cum ii adaugam in plus un an?
varsta = varsta + 1 sau o alta metoda simpla ar fi: varsta += 1 sau si mai simplu, schimbam direct 23 in 24: varsta = 24
Coninuand pe acest exemplu: Daca vrem sa aflam restul impartirii salarului (care in cazul nostru este de tip float, fiind numar real) la 1000, scriem salar % 1000, iar asta ne va afisa: 800.98. Asta facem prin operatie MOD.
Acum poti trece si tu prin acesti pasi pentru a exersa. Te poti juca in foarte multe moduri pentru a “testa” limitele.
Vor urma alte exercitii mai complexe. Pana atunci, poti incerca sa faci alte lucruri: adaugare de elemente, scaderi, diferite operati, etc. Cauta pe Google alte diferite tutoriale despre cum sa faci aceste lucruri in Python si aplica-le.
Tine minte, valoarea variabilelor se poate schimba in functie de conditiile si informatia introdusa in programul la care lucrezi. Practic, orice program are in spate multe variabile ce lucreaza intre ele sa faca posibila functionarea. O data ce vei invata sa lucrezi cu variabile, logica din spatele programarii ti se va parea destul de simpla si mai ales interesanta.
Instructiuni conditionale in Python – if, for, while
1) Instructiunea IF
Daca ai mai avut de-a face cu programarea, atunci cel mai probabil te-ai intalnit cu aceasta instructiune IF. Ea este una dintre cele mai folosite si cunoscute instructiuni si este intalnita in marea majoritate a limbajelor de programare (C/C++, Java, Python, PHP, Ruby, Bash etc.). Functia ei este clara si simpla: sa verifice valoarea de adevar a unei expresii (ex: “5 > 3?”, aceasta expresie este adevarata). In cazul in care expresia este adevarata se va merge mai departe cu executarea instructiunilor din blocul IF. Asadar, sintaxa de cod pentru instructiunea IF arata in felul urmator:
if conditie: instructiune_1 instructiune_2 if conditie_2 instructiune_3 instructiune_4 |
La nivel fundamental, cam asa arata instructiunea IF. Va exista o conditie care va rezulta o valoare de adevar (fie ea Adevarata sau Falsa). In cazul in care aceasta valoare este Adevarata (ex: 5 > 3), se vor executa instructiunea 1, instructiunea 2 si celelalte daca exista. Altfel, in cazul in care nu este adevarata conditia (de exemplu pentru 5 > 8), programul va trece de blocul de date if si nu se vor executa cele 2 instructiuni.
Poate te intrebi ce reprezinta aceste conditii. Ei bine, conditiile din instructiunea IF pot fi operatii (comparatii) matematice, precum cele de mai jos:
- A > B – se verifica daca A este mai mare ca B
- A < B – se verifica daca A este mai mic ca B
- A >= B – se verifica daca A este mai mare SAU egal ca B
- A <= B – se verifica daca A este mai mic SAU egal ca B
- A == B – se verifica daca A este egal cu B
- A != B – se verifica daca A este diferit de B
Toate acestea sunt operatii matematice care vor rezulta o valoarea de adevar: fie ea falsa sau adevarata. Daca instructiunea if are o conditie ADEVARATA, atunci va continua cu executarea instructiunilor din acoladele { }, in caz contrar (daca acea conditie este FALSA), se va trece peste acele instructiuni ( din { } ).
Da-mi voie sa-ti dau un exemplu pentru a intelege mult mai bine :
a = 5 res = 0 if a > 3: res = a + 1 print(res) |
Care crezi ca va fi rezultatul afisat al secventei de cod de mai sus? Dupa cum probabil ai raspuns, rezultatul este 6. Iar acum haide sa vedem de ce. Initial am declarat doua variabile (a si res), dupa care am creat un bloc de instructiuni, folosind IF, in care am testat (verificat) daca valoarea lui a este mai mare decat numarul 3.
Expresia aceasta este adevarata pentru propozitia “5 este mai mare decat 3”, ceea ce inseamna ca programul nostru merge mai departe si intra in blocul de date IF, unde are loc acea operatie matematica si se atribuie lui res rezultatul adunarii lui 1 cu 5, adica 6.
Astfel, in momentul afisarii, rezultatul res va fi 6 (dupa cum poti sa vezi si in figura 3.1 de mai jos). Daca expresia din IF ar fi aratat in felul urmator:
a = 5 res = 0 if a > 8: res = a + 1 print(res) |
Atunci rezultatul ar fi fost total diferit: valoarea afisata a lui res, in acest caz, este 0. De ce? Pentru ca in cazul acesta a (care are valoarea 5) este mai mic fata de 8, iar expresia (a > 8) devine falsa, deci programul nu va mai executa codul dintre acolade { }, ci va merge mai departe la afisarea valorii lui res.
Toate acestea poti sa le vezi in figura de mai jos:
1.2) Instructiunea ELSE
Instructiunea IF este extrem de benefica, deoarece ne permite sa comparam sau sa luam anumite decizii logice pe baza rezultatului conditiei (adevarat sau fals). De multe ori in programare vor exista situatii in care trebuie sa comparam mai multe conditii si sa luam decizii specifice pe baza lor. Unele conditii sunt adevarate intr-o anumita situatie, iar altele nu. Forma generala a acestor conditii alternative poate arata in felul urmator:
if conditie: instructiune_1 …. else: instructiune_2; … |
Dupa cum poti sa vezi, avem IF-ul cu prima conditie (care daca este adevarata va fi executata instructiunea 1), iar in cazul in care aceasta conditie nu este adevarata se ajunge la executarea instructiunii 2 din else. Hai sa luam un exemplu prin care sa intelegi mult mai bine ce vreau sa spun:
a = 2 res = 0 if a > 3: res = a – 1 else: res = a + 1 print(res) |
In acest exemplu, poti sa vezi ca in cazul in care a este mai mare decat 3, atunci res va avea valoarea a – 1. Daca aceasta conditie este falsa (a nu este mai mic decat 3, ceea ce in acest exemplu asa este), programul va trece de instructiunile din blocul if si va merge mai departe in blocul else, unde va executa instructiunea de adunare (res = a + 1), iar apoi va afisa rezultatul 3. Orice valoarea a lui a care nu respecta a > 3, va ajunge sa execute instructiunea din blocul else.
Daca ar fi sa mergem mai departe si sa fim si mai specifici in alegerea rezultatului dorit, putem structura IF-urile in formatul urmator:
if conditie_1: instructiune 1; …. elif conditie_2: instructiune_2; … else: instructiune_3; … |
Iar mai jos poti sa vezi exemplul:
a = 2 res = 0 if a > 3: res = a – 1 elif a == 3: res = aelif a < 3: res = a+1 else: print(„Nu exista un rezultat pentru res.”) print(res) |
In exemplul de mai sus poti sa vezi un exemplu mai detaliat despre cum poti sa folosesti instructiunea IF, combinand si instructiunea ELSE. Indiferent ca este vorba de ELIF sau pur si simplu ELSE, putem executa instructiuni diferite daca conditia initiala (din primul IF) nu a fost indeplinita. Acesta este o metoda foarte buna pe care o putem folosi cand vrem sa rezolvam anumite probleme (cu programul nostru) pentru ca ne va fi mult mai usor sa filtram si sa executam instructiunile (codul) corecte. Iata, in figura 3.2 de mai jos poti sa vezi aceste exemple “puse in actiune” in Eclipse.
Iata mai jos un video in care poti vedea pas cu pas cum sa folosesti if in Python:
2) Instructiunea FOR
Mergand mai departe cu subiectul legat de instructiunile conditionale din programare, am ajuns la instructiunea FOR. O instructiune care ne permite sa-i spunem programului nostru sa execute un cod in mod repetat (atat timp cat se respecta o conditie).
Gandeste-te in felul urmator: cum ar fi daca am avea 10 operatiuni de verificat, iar in urma fiecareia sa efectuam un anumit calcul sau sa afisam un rezultat. Cu cele invatate pana acum, am vazut ca se poate face asta, doar ca mica problema ar consta in faptul ca ar trebui sa facem totul manual. Practic, pentru fiecare operatiune de verificare (folosind IF), ar trebui sa scriem manual fiecare secventa de cod. Problema cu metoda asta e ca necesita mult timp, nu e scalabila, iar in timp va consuma multa memorie.
Hai sa-ti dau un exemplu concret. Iata mai jos o secventa de cod scrisa cu instructiunea IF, fara a folosi IF ELSE ori ELSE:
i = 0 suma = 0 a = 5 if i == 0: suma = suma + a i += 1 if i == 1: suma = suma + a + i i += 1 if i == 2: suma += a + i i += 1 if i == 3: suma += a + i i += 1 print(„Suma este: „,suma) |
In aceasta secventa de cod poti sa vezi ca am calculat o anumita suma in functie de variabila a si i. Rezultatul acestei sume este: 26. In aceasta situatie, a este pur si simplu o variabila int careia i-am asignat o valoare, iar i este un iterator (o variabila care contorizeaza numarul de procesari). Dupa fiecare calculare a sumei, acest iterator i va fi incrementat (prin i+=1), este echivalenta cu i = i + 1; iar valoarea acestuia va creste cu 1.
Atentie, in Python nu putem folosi i++.
In programarea in Java, C++, expresia i++ este echivalenta cu i = i + 1;.
Acum hai sa-ti arat aceeasi secventa de cod, dar de data asta scrisa cu FOR:
suma = 0 a = 5 ii = [0, 1, 2, 3] for i in ii: suma += a + i print(„Suma este: „,suma) |
Dupa cum poti sa vezi in aceasta secventa de cod, lucrurile au fost mult simplificate prin instructiunea FOR:
- In care am declarat o variabila iterator i – int i = 0.
- Urmata de o conditie – i <= 3 – care spune: “ruleaza aceasta bucla atat timp cat i are valoarea mai mica sau egala cu 3”.
- Iar valoarea lui i este incrementata (i++ – creste cu 1) dupa fiecare iteratie, atat timp cat conditia este adevarata.
Dupa cum poti sa vezi, in aceasta situatie, FOR face diferenta dpvd. al codului, al executiei acestuia si al memorie consumate. Toate sunt in favoarea celei de a doua secvente de cod. Ideea aici consta in task-uri repetitive, practic, bucle. Prin FOR putem crea bucle (loops) care sa verifice/opereze diferite secvente de cod, in mod repetat.
Vei vedea putin mai tarziu in aceasta carte, cum putem folosi FOR atunci cand vine vorba de structuri de date (parcurgerea, modificarea, verificarea lor), de clase si obiecte, iar astfel vei avea o idee mult mai buna despre utilizarea acestei instructiuni.
Dupa cum am spus si la inceputul acestui capitol instructiunile conditionale (IF, FOR, WHILE) stau la baza majoritatii limbajelor de programare si este modul prin care noi putem programa calculatorul, astfel incat sa ne folosim intr-un mod cat mai benefic (noua) si eficient de resursele acestuia.
In figura de mai jos poti sa vezi cum arata secventele de cod exemplificate mai devreme:
3) Instructiunea WHILE
Instructiunea WHILE are o functionalitate similara cu cea a FOR-ului, doar ca se foloseste putin diferit. Cand folosim WHILE putem gandi problema in felul urmator: cat timp se intampla X, executa Y. Pe de alta parte, cand folosim FOR, gandim problema in urmatorul mod: pentru o anumita conditie X, se intampla Y. Cele 2 abordari seamana, dar sunt usor diferite (sunt folosite in contexte diferite).
Buclele FOR sunt folosite mai des in momentul in care se cunoaste numarul fix de iteratii care trebuie sa aiba loc pe parcursul rularii programului, iar WHILE folosim cand nu cunoastem acest numar. O bucla WHILE se poate folosi cand dorim sa rulam un program la infinit (prin while (1) { } ). Deci formatul standard (in JAVA) pentru aceasta bucla este:
int contor = 0; while ( contor < 100 ) { instructiune 1; … contor++; } |
Sa reluam secventa de cod de mai devreme:
suma = 0 a = 5 ii = [0, 1, 2, 3] for i in ii: suma += a + i print(„Suma este: „,suma) |
Iar acum iata aceeasi varianta, dar cu instructiunea while:
suma = 0 a = 5 i = 0 while i <= 3: suma += a + i i += 1 print(„Suma este: „,suma) |
Iata cum arata in editorul text expresia de mai sus:
Cum sa inveti programare folosindu-te de Google?
Cel mai mare avantaj al Internetului este ca prin el putem afla multe raspunsuri care devin solutii pentru problemele noastre. Google aici face partea “magica” de cautare.
Acum e timpul sa iti spun si tie cum abordez eu si cum te sfatuiesc si pe tine sa abordezi o anumita situatie:
- “Nu stiu ceva?”
- “Caut pe Google punand intrebarea (keyword-urile corecte) – how to X.”
- “Gasesc solutia.” Done 🙂
Frumusetea in cursurile de programare e ca poti invata logic fara a toci si fara a memora exact totul. Ideea principala e ca Google are toate raspunsurile. In cazul nostru putem spune ca orice nu cunosti in Python are o solutie pe Internet. Ii si un limbaj accesibil, usor de descifrat chiar si la prima vedere si folosit de un numar considerabil de programatori din toate domeniile.
Ce se intampla de exemplu daca doresti sa lucrezi cu listele in Python si nu cunosti in detaliu proprietatile listelor si cun poti accesa o valoare din ele? Scrii pe Google un “how to access values in lists” (sau ceva relevant pentru problema ta) si iti vor aparea o gramada de solutii.
Sunt multe site-uri care contin si explicatii si chiar exemple de cod. Ce recomand eu personal sunt:
- https://stackoverflow.com – un site pentru comunitatea de developeri, care share-uiesc intre ei cunostintele de programare, is gasesc greselile sau chiar optimizarile unei secvente de cod. Practic, unii dintre ei chiar il folosesc 80% din timp atunci cand scriu cod la serviciu. Conform surselor din https://insights.stackoverflow.com/survey/2017, peste 40 de milioane de programatori, studenti, angajati si freelanceri, viziteaza aceasta platforma in fiecare luna, iar in 2017 Python a fost cel mai dorit limbaj de catre programatori.
- https://www.tutorialspoint.com – e un site care iti arata cum sa programezi unele lucruri de la zero, te ajuta daca esti blocat pe ceva peste care nu stii cum sa trezi, explicand in detaliu, teoretic, fiecare notiune dintr-un limbaj de programare.
Bineinteles ca exista multe alte site-uri de unde poti gasi raspunsurile. Tot ce trebuie sa faci este sa cauti pe Google, adresand intrebarea corect 🙂
Ce iti recomand este sa treci la treaba (asta daca nu ai facut-o deja) si sa incepi sa aplici ceea ce am studiat in acest tutorial de programare pentru incepatori in Python.
Rezumat articol Programare in Python
Python este un limbaj de scripting, usor de invatat, care ne ofera avantajul de a scrie foarte repede programe si de a invata repede programarea.
O variabila este o locatie de memorie in care tu poti “aseza” valori. (Colocvial vorbind, e ca si cum ai avea un cos cu fructe, unde tu desigur poti pune siferite tipuri de fructe.) Practic, imediat ce creezi o variabila, automat rezervi un anumit spatiu de memorie.
Instructiunile conditionale ne contureaza programele si le ofera o logica (o structura) pe care sa o urmeze cu scopul de a ne ajuta sa rezolvam probleme mult mai complicate.
Vrei sa inveti mai multa programare?
Daca esti interesat sa inveti mai multe despre Programarea, iti recomand cartea mea “Introducere in Programare cu Python“. Notiunile explicate in aceasta carte te vor ajuta extrem de mult sa intelegi atat elementele teoretice cat si cele practice care au de a face cu notiunile de baza ale programarii, programare orientata pe obiecte (POO), structuri de date si multe altele.
Click AICI pentru a afla mai multe.
Spor la invatat si mult succes iti doresc, Ramon
Confirmări/Notificări